|
Documentatie Pensiune Turistica
Propuneri de valorificare si promovare a turismului vâlcean Abstract: motivarea alegerii şi respectării obiectivelor de dezvoltare din strategia de promovare a turismului, jud. Vâlcea CAPITOLUL I (STADIUL CUNOASTERII - evaluare absolută a zonei)
CAPITOLUL II (STADIUL CUNOASTERII – evaluare relativă a zonei)
CAPITOLUL III (STRATEGIA DE DEZVOLTARE A AREALULUI DE INTERES)
CAPITOLUL V (PARAMETRII FINANCIARI. PROFITABILITATEA INVESTIŢIEI)
Prezenta lucrare a fost creată cu scopul de a testa viabilitatea unei strategii de valorificare a potentialului turistic specific regiunilor rurale din cadrul judeţului Vâlcea, respectând simultan cerinţele ANIMMC privind elaborarea planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate. Programul de dezvoltare rurală sustenabilă, dezvoltat in cadrul prezentei lucrări, este fundamentat pe cei patru piloni definiţi de către Consiliul Judetean Vâlcea şi inclusi in strategia de dezvoltare a turismului în judetul Vâlcea, 2007-2013. Compatibilitatea directiilor de dezvoltare şi a priorităţilor in domeniul turistic la nivele diferite, in calitate de axă a unei dezvoltări pe termen lung, asigură posibilitatea de integrare a strategiei rurale in cadrul strategiei judeţene şi mai departe la nivelul strategiilor naţionale si europene in domeniul dezvoltării turistice, permitând desfăsurarea unor acţiuni de dezvoltare sincronice şi complementare bazate pe interese mutuale. Dincolo de abordarea conceptuală, necesară pentru ințelegerea stării de fapt precum şi a stadiului cunoaşterii, elementul central al acestei lucrări este reprezentat de intocmirea unui plan de afaceri viabil, privind dezvoltarea turismului la nivelulul unei regiuni rurale. Pentru a acentua plauzibilitatea şi avantajele unei strategii de gen, a fost selectată o comună care nu a inregistrat, cel puţin oficial, fluxuri turistice interne sau internaţionale de tipul wonderlust in perioada 2005-2007, şi nici alte relatii si fenomene ce rezultă din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinţă, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativă oarecare. De asemenea, pentru a elimina barierele legate de posibilităţile de finantare, vom testa viabilitatea unei strategii in condiţiile existentei unei infrastructuri finantate integral sau cofinantate majoritar prin fonduri nerambursabile (din cadrul fondurilor structurale). Concret acest model de dezvoltare va costitui o resursă aplicabilă pentru zonele rurale cu probleme de finanţare dar interese majore în promovarea si dezvoltarea antreprenoriatului la nivel local prin stimularea mediului concurenţial şi a lansării regiunii in circuitul turistic internaţional. Metodologie Piloni informationali, rapoarte si sursele de obtinere Precizări privind tema abordată (cadrul conceptual) Prezenta analiză se va concentra pe prezentarea particularităților sociale și economice ale județului Vâlcea, identificând problemele de dezvoltare a regiunilor rurale intrajudețene, și posibilele avantaje care derivă din practicarea turismului rural. Probleme sunt identificate și la nivelul literaturii de specialitate, în special prin analizarea fazelor parcurse anterior de țările Europei Occidentale. Ulterior formularea soluțiilor originale trebuie realizată in acord cu stadiul cunoașterii dar mai ales cu master planurile de dezvoltare regională, pentru a garanta compatibilitatea acesteia cu directiile de dezvoltare, crescând astfel eficacitatea aplicării concrete. Prin definiție, promovarea, cuprinde "ansamblul de acţiuni şi mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potenţiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor şi dorinţelor acestora şi implicit a creşterii eficienţei economice a activităţii întreprinderii producătoare" . Analiza de față tinteste optimizarea procesului de dezvoltare regională și își propune creșterea eficienței economice a activității producătorului sau prestatorului. Conceptul de promovarea a unei regiuni turistice referă ansamblul actiunilor de informare, atragere si păstrare a clientilor potențiali și traditionali spre o anumita ofertă de stimulare a deciziei de cumpărare, prin trezirea interesului si crearea convingerii că oferta respectiva le satisface la cel mai înalt nivel anumite trebuințe, conferind imaginea optimului de utilitate . In prezenta lucrare însă se va incerca crearea unui plan de promovare a regiunii, cu accent pe identificarea problemelor de dezvoltare si a particularităților regionale. Aceste particularități se materializează în factori de respingere (push ) și de atracție (pull ). Astfel factorii de respingere fundamentează rațiunea de a practica activități alternative, care se pot dovedi de succes cu condiția permisivității factorilor de atracție. creșterea eficienței economice a furnizorului de servicii astfel încât procesul de valorificare a resurselor disponibile să fie unul optim. În literatura de specialitate, se remarcă o dublă accepţiune dată promovării, în sens larg și in sens restrâns, detaliată de P. Lasségne . Astfel, în sens larg promovarea este sinonimă cu "dinamica comercială" şi desemnează toate cercetările care pot să antreneze creşterea vânzărilor. Termenul anglo-saxon "promotion" desemnează sensul larg al promovării, și tocmai această acceptiune va fi valorificată în prezenta lucrare.
Metode de cercetare?
De asemenea se va adopta mecanismul drumul invers, in sensul că prezenta cercetare are rolul de a antrena creșterea ofertei prin prezentarea oportunităților de valorificare a potențialului regiunii în contextul socio-economic actual. Astfel beneficiarul final al acestui studiu nu este turistul, ci potențialul prestator de servicii turistice. Martin Bell sintetiza şapte obiective de bază ale strategiei promoţionale, în cazul prezentei analize 4 dintre ele fiind de mai mare importanță:
Oraşul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche aşezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice și de unele dintre cele mai vechi urme de viaţă şi locuire umană datând de acum aproximativ 2.000.000 ani . În această zonă romanii au construit cetăţi (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a aşezării. Acceasi sursă precizează că numele orașului, de Râmnicu Vâlcea, este amintit pentru întâia datã de izvoarele istorice din jurul anului 1280, reprezentând o asezare importantã din punct de vedere comercial, un important loc de întâlnire al comerciantilor venetieni si bulgari. Mai târziu, în zonã au venit sasi si secui din Transilvania care se ocupau cu industria si comertul. Conform ADS și DJC Vâlcea prima atestare documentară a oraşului datează din 20 mai 1388, când cel care s-a numit domnul Ţării Româneşti până la marea cea mare, Mircea cel Bătrân, menţiona într-un hrisov că se află în "oraşul domniei...numit Râmnic". In 1388 domnitorul primeste numeroase asigurari ca orasul va continua sa ramana orasul domniei. Astfel în 2008 se implinesc 620 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Sigiliul oraşului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. Sacerdoţeanu, "unul dintre cele mai vechi sigilii orăşeneşti din Ţara Românească". Conform primăriei Vâlcea orașul este un loc al cărţii, pentru că aici s-au născut multe din primele tipărituri ale acestui popor. Astfel Nicolae Iorga a numit Râmnicul "capitală a tiparului românesc", iar de-a lungul timpului cultura a rămas o formă de existenţă a locului. Depozitul de fosile cu o vechime de peste 2 milioane de ani, descoperit la Bugiulesti (comuna Tetoiu) este cea mai veche urma a existentei umane de pe continent - Australanthropus otenienis fiind prima legatura a antropogenezei in Europa Judetul Valcea se bucura de o geografie variata, de la dealuri si munti la vai, ceea ce il transforma intr-un microcosmos al tarii susceptibil de a fi valorificat prin turism responsabil. Potentialul Natural
Edificiile de pe teritoriul Episcopiei Râmnicului, se constituie în tot atâtea mărturii ale credintei si evlaviei noastre străbune, cu puternice conotatii asupra istoriei nationale, si asupra puterilor creatoare manifestate de poporului român. Mărturie sunt cele 13 mânăstiri, 272 biserici si 22 schituri - zestre patrimoniala de valoare impresionantă si emotionantă, care situeaza judetul Vâlcea pe locul al II -lea în tara în privinta asezamintelor monahale . De menționat este și, că ansamblul mănăstiresc Horezu, care constituie o ctitorie de excepţie a lui Constantin Brâncoveanu, și a fost cuprins încă din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO. Conform CJ Vâlcea acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoeneşti, Schitul Iezer- sec.XVII, localitatea Cheia -Olăneşti, Schitul Dobruşa, din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. Ioan de sub piatră - 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie şi Bradu din localitatea Olăneşti. - componentele arheologice includ situri, monumente şi rezervaţii arheologice. În categoria acestora pot fi incluse cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- localizat în actuala comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, acestea datând din primele secole ale mileniului I. In ceea ce priveste punctele de atractie, pe lista CJ Vâlcea mai sunt incluse: monumente şi ansambluri memoriale. NB. Reproducerea, copierea, transmiterea sau stocarea acestui text fara permisiunea scrisa este strict interzisa si ne rezervam dreptul de a solicita despagubiri materiale in cazul in care drepturile noastre de autor nu sunt respectate. |